EVS Stories: La Vie en Rose à l’Aise Breizh – by Marta Alexandra

Stau și mă întreb în miez de noapte cum au trecut deja 4 luni de zile din acest minunat program numit European Volunteering Service. Sunt aproape la jumătatea șederii mele aici, și pot să spun cu sufletul împăcat: EVS changed my life! Dar până la urmă, cred că acesta îi este și scopul, nu?

Dar să începem cu începutul. Eu sunt Alexandra, născută și crescută în Arad, orașul de pe Mureș. Aș spune că am un spirit rebel, liber și explorator; de aceea am căutat întotdeauna joburi și activități pentru a-l menține viu dar și pentru a-l dezvolta. Așa au trecut 27 de ani din viața mea, din care 5 au fost dedicați facultății de Asistență Socială. Marea mea pasiunea este însă fotografia. Ador să găsesc noi perspective și să colecționez momente, expresii, acțiuni, locuri. Motiv pentru care am și ales acest proiect: șansa perfectă pentru a descoperi o nouă cultură, de a-mi perfecționa cunoștințele de limbă franceză, de a mă testa pe mine însumi – sunt în stare să mă adaptez pe o perioadă lungă de timp, departe de familie, departe de prieteni, la un loc total străin? Mi-am primit deja răspunsul: un mare DA.

M-am îndrăgostit complet de această regiune, de oamenii de aici, de gastronomie, de aerul sărat, de cântecul pescărușilor rătăciți la 25 km de mare. Despre ce regiune vorbesc? Bretania, desigur. Tărâmul untului sărat și al caramelului, al legendelor celtice și marinărești, al cidrului de mere, al clătitelor sărate pe nume galettes bretonnes precum și a celor dulci numite crêpes; ­iar orașul în care locuiesc parcă e rupt dintr-un basm (sau dintr-un film Harry Potter). Ladies and gentlemen, acesta este orașul Dinan:

Activitatea mea în acest oraș se derulează într-o asociație numită Steredenn, prin intermediul căreia am cunoscut o mulțime de oameni fantastici și excepționali. Proiectul EVS se numește Favoriser l‘Education Interculturelle – Favorizarea Educației Interculturale, iar pe durata acestor 4 luni am avut oportunitatea de a participa activ și de a documenta fotografic activitățile și mini-proiectele organizate de asociațiile din Dinan: de la a învăța cum să învățăm (Learning to Learn) la Festivalul Scaunelor, de la ateliere de pictură la ateliere de creație culinară pentru copii, fiecare activitate reușește să îmi lărgească orizontul într-un mod anume și mă face să mă îndrăgostesc de modul acesta de viață, în interiorul unei asociații.

EVS-ul s-a dovedit a fi oportunitatea perfectă de a explora noi “teritorii”. Pe parcursul acestor luni am vizitat mai multe orașe decât am visat eu vreodată: în perioada sărbătorilor de iarnă s-a nimerit chiar să particip la un “maraton britanic” alături de colega mea de apartament, Sonia (aproximativ 2 zile de umblat hai-hui prin Londra și o zi dedicată explorării orașului Saint Helier aflat pe insula Jersey din Canalul Mânecii).

E un sentiment extraordinar pe care nu reușesc să îl descriu în cuvinte, deoarece trebuie trăit. Am în minte o expresie însă, care poate îl poate contura bine: Travel is the only thing you buy that makes you richer.

Sunt la 2500 km de familie și de prieteni, dar totuși aici mă simt ca și acasă, simt că aparțin și că am un scop, iar din “vasta” mea experiență de viață, pot spune că acest sentiment este relativ greu de întâlnit. Aștept cu nerăbdare și curiozitate următoarele luni din proiect: deja se anunță a fi foarte interesante și pline de aventuri! Vă țin la curent, dar până atunci “À la prochaine!” Trebuie să îmi fac din nou bagajul!