Ghiță a participat la proiectul ”EVS for Nature”, un proiect SEV (Serviciul European de Voluntariat) desfășurat în Turcia, în orășelul Kazanlî. Acolo, alături de o echipă de voluntari internaționali, a ajutat la igienizarea plajei, la curățirea și înfrumusețarea orașului precum și la informarea populației cu privire la voluntariat și la protejarea mediului marin.
Proiectul s-a desfășurat între lunile august și octombrie 2014 și a făcut parte din o serie de servicii de voluntariat pe termen scurt din aceeași locație cu tematici similare pe parcursul a 2 ani.
Despre experiența lui acolo puteți citi mai jos:
Când am sosit în Turcia, mentorul Yusuf ne-a așteptat în Tarsus Kleopatra cu mașina asociației. Eram eu cu încă 2 băieți din Italia (Davide și Gabriel). Ceilalți au ajuns doar a-2-a zi. Eu am fost cazat într-un sat numit Kazannlî. Pe lângă mine, în echipă au fost 7 voluntari din Italia, Ungaria, Spania și Bosnia. Primul lucru ciudat pe care l-am observat la localnici: înăuntru în casa lor era foarte curat, dar în afară, pe lângă casă, era dezastru. Lumea de acolo credea că e responsabilitatea serviciilor de salubrizare să curețe tot ce nu e în interiorul casei.
Acomodarea aici o fost ușoară – aveam 2 apartamente, primul avea chiar internet, bucătărie unde mâncam și o cameră mare unde făceam workshop-urile. În celălalt apartament eram eu cu încă 5 persoane, acolo doar dormeam, nu stăteam în casă mult timp.
Satul e foarte mic, oamenii sunt prietenoși, săritori, te ajută când ai probleme. O întâmplare: când am făcut cumpărăturile într-un supermarket mai îndepărtat m-am întâlnit cu un vecin care m-a recunoscut și m-a ajutat să ajung înapoi. Un amic de-al său a venit și m-a luat, m-a dus direct la apartament. Oamenii de acolo sunt foarte deschiși, foarte prietenoși. Mentorul are un trecut mai puțin obișnuit, acum este o persoana respectata în tot orașul, lumea îl cunoaște și știe că lucrează cu voluntari. Dacă ești străin, poți explica că îl cunoști și acest lucru îți poate deschide multe uși.
Voluntarii cu care am locuit sunt puțin cam leneși, ei nu își spălau farfuria după ce o foloseau astfel că în fiecare zi când veneam găseam câte ceva în bucătărie de spălat. Am făcut o mini-ședință în urma căreia am avut o zi generală de curățat ambele apartamente și apoi totul a revenit la normal. Aproape, căci în curând am stabilit data unei noi ședințe. O săptămână mi-am petrecut-o în Bursa în ”On-arrival Training” unde am învățat multe despre persoana mea, cât de flexibil pot fi din punct de vedre emoțional și am învățat să fiu mai răbdător. A fost o experiență unică.
Curiozități din acest SEV:
- am avut o familie vecină, care era din Siria, erau prietenoși dar aveau arme în casă. Într-o zi am zărit pe balcon un AK-47. Au spus că e un lucru normal, lumea știa. Nu era un caz unicat;
- am observat că dacă ceri băutura lor tradițională pronunțând “Raki” și nu “Rakî” atunci ei își dau seama imediat că ești turist și dublează prețul. Astfel, în scurt timp mi-am îmbunătățit pronunția;
- am învățat că dacă ai barbă și vorbești în engleză riști să fii întrebat daca ești cumva din Siria. Dacă ești, ai o problemă;
- cel mai ieftin lucru de acolo este ”ekmek” – pâinea. La propriu, e aproape gratis!
- drumurile de acolo sunt curate, bune; în schimb șoferii nu prea respectă regulile de circulație – e periculos de condus pe acolo fără experiență.