- 19 December 2022
- Posted by: Team for Youth Association
- Category: Volunteering Stories
Mă numesc Oana și pe parcursul ultimelor 6 luni am luat parte la un proiect European Solidarity Corps într-o casă de fluturi dintr-un sat mititel de munte din nordul Italiei. Știu că la prima vedere ar putea să fie o alegere puțin stranie, dar toți cei care mă cunosc au admis, în unanimitate și fără pic de surpriză în glas, că acesta le pare a fi un pas absolut firesc în traseul meu prin viață. La începutul acestui an am încheiat un program de master prin cercetare în fitoecologie în Marea Britanie și, ca orice persoană de 23 de ani care se respectă, am început să-mi pun întrebări relaxante și ușoare de tipul “No, acum ce să fac cu tot restul vieții?”. Aruncând întrebările respective în stânga și-n dreapta către orice nefericit care era dispus să mă asculte, mi s-a sugerat să consult site-ul ESC. În acest fel a ieșit brusc Bordano în calea mea.
Între mine și proiectul de la Casa delle Farfalle di Bordano a fost dragoste la prima vedere. Mereu m-am simțit ca acasă în vreo seră sau sub soare cu mâinile înfipte în pământ, așa că posibilitatea de a petrece 6 luni în acest fel, înconjurată în plus de fluturi și alte animăluțe simpatice, m-a tras iute spre Bordano. Orice urmă de reticență am simțit inițial față de a trăi într-un loc atât de rupt de cotidian și de mulțimi a fost ștearsă cu ușurință de simpla prezență impunătoare a versanților care înconjoară satul, parcă amenințători și protectori în același timp. Înconjurată de asemenea orizonturi, am petrecut o vară întreagă pedalând veselă în căutarea vreunui râu sau lac alpin cu ape înghețate în care să mă scald după încă o zi de muncă în climat tropical (plăcut pentru fluturi, sursă continuă de frustrare și sudoare pentru mine).
Toate aceste momente de film sau roman au fost intercalate, totuși, cu zile lungi de muncă în care am dat o mână de ajutor oriunde am fost solicitată: de la creat conținut pentru conturile de social media, organizat inventar pentru gift shop și asistat cu diverse activități de cercetare, la hrănit animale, grădinărit și contribuit în tot felul de moduri la proiecte și evenimente speciale. Deși munca nu a fost mereu ușoară, a fost o adevărată plăcere să o desfășor cot la cot cu oamenii plini de căldură și o dragoste sinceră pentru natură care fac parte din cooperativa Farfalle nella Testa. Aceștia au sub tutela lor atât casa de fluturi cât și alte proiecte care implică promovarea conservării, comunicarea științifică și dezvoltarea locală sustenabilă. Oportunitatea de a-mi dona timpul acestor oameni pasionați, mânați în viață și în muncă de aceleași idealuri care mă ridică și pe mine din pat dimineața, este extrem de specială pentru mine. În plus, am petrecut 6 luni absorbind orice informație despre insecte, reptile sau plante tropicale pe care am reușit să o storc de la acest grup care are multe de împărtășit. Dar, mai presus, am fost tratată cu multă bunătate și omenie și acceptată fără ezitare de un grup de străini, fiecare foarte diferit în felul lui particular, ceea ce încep abia acum să simt că mi-a aliniat niște constelații interne care se aflau în haos cosmic de ceva vreme.
Adesea mi se pare că tinerii care se implică în proiecte de felul ESC caută aventură și lărgirea propriei persoane prin noi emoții, oameni, locuri și pățanii. În schimb, eu în Bordano am găsit, poate pentru prima dată în 24 de ani, o liniște desăvârșită și vindecătoare.
Mi s-a oferit destul timp și spațiu și munte ca să regăsesc niște bucăți din mine pe care le scăpasem pe sub mobilă în tumultul ultimilor ani, chiar în momentul din viață în care mă pusesem pe căutat. Deși uneori viața în Bordano a fost dificilă sau singuratică, sunt acum, la plecare, mai sigură ca niciodată că a fost alegerea corectă pentru mine la răscrucea asta pe care o reprezintă vârsta de 24 de ani.