Cine sunt, ce fac și ce îmi doresc – Mădălina Tămaș

Primul pas, zic că sunt Mădălina, am numa’ 17 ani și învăț formal în cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” și nonformal în cadrul Team for Youth Association unde sunt voluntară. Mai mult decăt atât, eu sunt copilul plin de energie și entuziasm, eleva silitoare, dar nu și competitivă, tânărul sociabil și atent la cei din jur și voluntarul care iubește ceea ce face, care este implicat cu toată ființa lui și care speră să i se vadă roadele muncii. Aș putea să fiu tânărul comod și nepăsător, dar aleg să mă implic acolo unde eu cred că pot aduce valoare.

Ce fac? Trăiesc din plin fiecare zi încercând să o fac să fie una foarte productivă. Învăț, da, mereu. Când pedalez înspre birou mai învăț câte un semn de circulație, vorbind cu voluntarii mai învăț niște cuvinte noi în engleză sau în limbile lor natale, învăț să mă bucur de lucruri mici, dar importante, de fiecare dată când vizitez copiii din casele de tip familial și mai învăț ceva… să trăiesc frumos. Iubesc, încă un lucru pe care îl fac mereu. Iubesc această echipă de oameni frumoși, iubesc colțișorul nostru de rai (haideți să-l vedeți, Vasile Lucaciu, nr 55A) și iubesc fiecare proiect în care sunt implicată. Și ce mai fac? Tolerez, mă exprim, iert, ascult și astea sunt numai o parte din lucrurile pe care le-am învățaț de când voluntariez.

Mereu mă gândesc că îmi doresc lucruri prea mari, dar în inocența mea continui să o fac. De exemplu, eu de mică știam că lumea e plină de oameni buni, acum am realizat că așa este, sunt mulți numai că trebuie să îi găsești. Acum îmi doresc o lume mai bună, am și o strategie pentru asta, fiecare să facă cât mai bine ce are el de făcut și dacă nu e prea mult să-i învețe și pe alții ceea ce se pricepe el cel mai bine. Asta e tot, e tare simplu și poate pentru asta unii aleg să complice lucrurile.

Cum e asta cu voluntariatul? Eu cred că vine din interiorul tău. Pentru mine a fi voluntar înseamnă să îți deschizi ochii, să înțelegi lumea cu tot ce înseamnă ea, să descoperi probleme și lucruri frumoase pe care nu le cunoșteai și mai înseamnă ceva, să fii curios. Motivația mea din spatele voluntariatului este simplă: vreau să mă regăsesc în tot ceea ce fac și să caut calea spre acele chemări care îmi stârnesc curiozitatea și creativitatea, acelea care mă țin trează noaptea întreagă și pentru care merită să mă trezesc în fiecare dimineață și să zâmbesc larg.

Să fii voluntar cred eu că mai înseamnă ceva, să fii tu propriul tău erou, pentru că îți poți alege orice superputeri ți se potrivesc și orice misiune care pare imposibilă devine una care îți mai aduce câteva superputeri. Și cel mai important totul se întâmplă în jurul tău, tu ești centrul acțiunii. TU inițiezi, acționezi și susții cauza. Voluntariatul e ca un drum, dar unul de poveste.